Chin. Sunt o fata rea. De-a lungul timpului am ales sa schimb diverse masti, acoperindu-mi fata, dar pastrand mereu asorteul. Hainele sunt importante. Trupul e important. Daca natura nu a fost darnica, trebuie sa creezi stralucire pentru a reusi. Presupun insa ca acest farmec nu e facut de mana lui Dumnezeu. Gandurile ma duc cu totul intr-o alta directie, avand in vedere ca alegerea mea de a fi stralucitoare nu m-a condus intocmai spre cercuri divine. Sursa revelatiei personale a venit azi, poate pe la amiaza cand am constatat cat de multe cuvinte pot exista intr-un individ de sex masculin care, in ciuda eforturilor mele, nu mi-a vazut niciodata chipul gol, ci doar acea masca din panza opaca. Dependenta pe care o poate creea ideea de a nu surprinde sentimente, ci doar trairi ale rutinei este de-a dreptul insuportabila pentru mine. Ma simt obosita si jur, e ora 20:22, dar as lasa totul balta in favoarea a cateva zile de somn. Pana marti.
Marti. Zi speciala. As dori sa am forta necesara pentru a face din aceasta un final. E amuzant totusi, prima zi de primavara, iar eu, intr-un mod absurd, aleg sa o transform intr-o alta zi de sfarsit de noiembrie cand am cedat in fata naivitatii. Cum spuneam. Chin. Ma simt ca intr-un stadiu de dezintoxicare. Tremur, transpir, am anumite vedenii, zaresc privire pe care le credeam uitate, gandesc profund, apoi ma pierd intr-o imagine intunecata. O camera goala, un bec care cedeaza usor, usor, usor...
Raspunsul alegerilor e cel care m-a socat de fapt, nu intrebarile pe care mi le puneam...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu