sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Pentru-amandoi .








Vorbind aiurea as putea spune ca merit ceva mai bun, ca ceea ce fac nu e de mine sau ca pur si simplu nu duc o viata normala. Vorbind din inima, fiecare gand vine odata la doua batai, iar pulsul imi controleaza sentimentele. Iti jur ca nu am intalnit in viata mea pe cineva atat de calm, cald, intelegator. Aceste calitati obisnuiau sa ma dezguste. Ce fiinta simpla eram. Nu stiam ca fiecare ma ajuta sa ma simt atat de bine, sau poate nu sunt ele...poate esti tu.
Poate cand ma tii in brate, doar ca sa simti secundele cum trec langa mine, poate cand ma privesti ca si cum nu ai intelege de ce nu te inteleg, sau nu te cred. Sincer, nu stiu, insa e ceva, imi este foarte clar. Nu exista alta persoana pentru care cuvintele mele conteaza mai mult. Tu analizezi orice, tu iti faci griji pentru mine. Esti cel care imi da mereu sfaturi, esti singurul care vede in mine ceva mai mult decat las sa se vada. Esti singura persoana care nu ar crede nici o secunda ceva rau despre mine. De fiecare data cand vorbim imi lasi un sentiment de liniste, ma eliberezi.

Singurul care desi ma tine strans in bratele lui, ma face sa ma simt atat de libera...




(Aceasta e defapt, prima mea declaratie de dragoste)

Niciun comentariu:

Follow Alexandra F.


"Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!"

(traducere dupa W. Shakespeare)