vineri, 3 decembrie 2010

Please don't say you love me.






Adevarul e ca imi pot face un iubit in fiecare zi. Sunt increzuta cand spun asta dar nu glumesc. El poate fi frumos, urat, sarac, bogat. Orasul e mic, dar baietii variaza. As putea sa nu mai fac cadouri la o luna de relatie, as putea sa uit de 14 feb. sau de ziua barbatilor...Nici nu stiu exact cand e.

Nici nu ma dau in vant dupa relatiile lungi. Inca nu s-a gasit baiatul care sa nu ma plictiseasca in primele doua saptamani. Imi place imaginea mea pentru ca imi permite sa injur cand vreau, fara sa fiu privita cu ochi bulbucati gen "Ce a zisss?". Ma ador datorita acestor lucruri pe care multi nu le suporta, sau pretind ca nu le suporta.
Cu toate acestea, cand ies cu un baiat timp de o luna, scapand detalii despre mine cand incerc sa le ascund, evitand sa-i raspund la telefon cand stiu ca ma voi fastaci si spunand ca e "fraier" doar pentru a-i arata cat de mult il iubesc, ating punctul dragostei feminine, acea dragoste pura a trandafirilor salbatici. Evident, totul devine doar o catifea alba, mirosul e de lacramioara si zambetul meu e peste tot..
Povestile sunt peste tot. Nu sunt adepta romantismelor din toalete, iar persoanele pe care le cunosc in noptile de euforie nu primesc pamblicuta albastra decat daca, dupa seri intregi petrecute la distanta, dar vorbind la telefon, imi ofera impresia de confort si relaxare.
Subliniez ca mi-e dor de tine. Imi e atat de dor incat as fi in stare sa te strang in brate cand te vad. Au trecut doua saptamani, dar nu sunt constienta de scurgerea lor. Am nevoie de tine si nu, nu te iubesc... Si totusi esti cel mai important in viata mea.


Un comentariu:

Dobrea Cristian spunea...

Frumos , realist , si cuprinzator.


"Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!"

(traducere dupa W. Shakespeare)