vineri, 8 ianuarie 2010

Moment.


Stau. Probabil ce fac acum nu te incanta cu nimic , dar folosesc linistea ca pe un medicament. Am renuntat la multe intr'un singur an. Stii ce e mai rau? In acelasi an am si inceput acele chestii. Dar se poate si mai rau. Desigur ca se poate. Au fost chestii care s'au rezumat la luni, zile, ore..sau doar simple momente.

Referitor la momente. Practic totul incepe intr'un simplu moment cu un singur cuvant, sau gand. Mintea mi'a spus mereu sa incerc sa savurez momentul... Am facut cateva chestii. Am incercat cateva ceva. Am lasat in urma fumul...sau pasarea. Nu, nu vorbesc metaforic. Am trecut si de faza asta. Am invatat ca nu trebuie sa las de la mine. Nu exista asa ceva. Dovedeste'mi ca se merita sa impart momentele mele de bucurie. De ce spun asta? Astazi am avut un singur moment de bucurie...si acela impartit. Ideea e ca nu am regretat nimic si acum sunt constienta de ce gandesc... de ce pot si mai ales ce as da pentru tine, singura persoana care ma face sa impart ceva mai mult decat bani, sau gume Orbit.

Cand voi fi in stare sa explic ce esti tu pentru mine poate ma voi face cat de cat inteleasa. ;)

Niciun comentariu:


"Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!"

(traducere dupa W. Shakespeare)