joi, 29 martie 2012

What a lovely way to burn...


Vine si ti-e frica ca nu o cunosti. Preferi sa spui ca e un nimic, doar pentru ca nu stii cum s-o descrii. Dar ea vine, nu isi opreste pasii nici cand o rogi, nici cand o chinui pentru ca te chinuie, niciodata. Si vine...si face tot ce-i place, tot ce vrea. Si nu intelegi...si preferi sa spui ca nu te intereseaza doar pentru a-ti masca rusinea. E ca in adolescenta cand descoperi ceva nou despre tine si te sperii. Ea e noua. Ea te sperie si cu toate acestea vine.


"Liniste, pui mic. Sunt doar o versiune feminina a ta."

Un comentariu:

ROXANA-IOANA spunea...

Tot ce am citit m-a facut sa-mi dau seama despre modul tau de aprivi lucrurile si perspectiva ta este una super:)


"Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!"

(traducere dupa W. Shakespeare)