luni, 1 noiembrie 2010

"Ma obsedeaza.."



"Y quisas pienses que soy tonto, bribon, y tambien loco,
pero es que en el amor soy muy original,
me enamoro como otros,
conquisto a mi modo,
amar es mi talento,
te voy a enamorar,
disculpa si te ofendo
pero es que soy honesto
con lujo de detalles
escucha mi version
pura crema e chocolate,
huntarte y devorarte."





Patru. Dimineata. Ora imposibila pentru fete si parul lor. Fiecarui fir de par are nevoie de doua secunde pentru a fi deranjat. Doua secunde din noapte...


Ciudat e ca pentru unele dintre fete aceea e ora la care parul capata stralucirea aparte datorata clipelor petrecute in obsesie.

Am si eu o obsesie. Stiti despre ce este vorba, nu? Carne vie, in aparenta fictiva, la atingere-reala, plina de savoarea trecerii timpului, cu acea stralucire in ochi, o stralucire ce ii lasa viata fara cortina. Genul iubitor, "carpe diem", puternic si cu o constiinta modelabila. Genul care isi foloseste ca prima arma experienta de viata, apoi cele din dotare, adaugand limbajul crud de dulce, un farmec, doua, clipe fara sfarsit. Fara vorbe masurate cu rigla, depasire de limite, de respect. Stapan pe sine. Fara promisiuni, fara "te iubesc". Fara "nu intra incaltata". Mai mult cu "si pe tocuri e bine". E o obsesie definita, nu ma indoiesc. Intorc capul pe strada din respect pentru privirea mea, o privire ce merita rasfatata.

Rasfatul inimii si al corpului insa, e datorat simplei tale existente, modului in care nu vei sti niciodata sa renunti. Ramai al meu.


Niciun comentariu:


"Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!"

(traducere dupa W. Shakespeare)