vineri, 9 octombrie 2009

In calitate de...

Stateam azi si imi toceam creierasul si nu intelegeam de ce sunt oameni asa prosti? Adica suntem ciudati, nu prosti! Stii...e interesant ca avem 2 maini care parca atarna ca doua bucati de gelatina. Nasul. Ce e cu porcaria aia pe fata? N'am vazut in viata mea un nas frumos. Vorbind serios. Nici nu stiu cum arata un nas frumos.

In fine... nu asta e ideea. Eu sunt bobocica. Stiti voi...Clasa aIXa! Profil mate-info. 15 ani si 7 luni. Bla bla... Profil greu. Munca multa. Si stau ca proasta plangand dupa niste lucruri care nu ma vor ajuta in viitor. Adica...da bai. Iubim si alea alea. Dar imi vine sa'mi dau cu un caiet in cap si sa'mi spun: "bai! neatza! Toceste...pune manuta si invata ca asta te ajuta cu adevarat in viata.".

Ce spuneti? As avea dreptate? As avea. Intr'o oarecare masura. Vreau sa fiu acea fata pentru care norii nu sunt niciodata pe tot cerul. Mereu o farama d soare patrunde si imi lumineaza ochisorii. E chestia aia cu "Nu'mi pasa". Stiti voi... Dar ne pasa! Esti tont? Cum sa nu'ti pese? Adica e ca si cum nu ti'ar pasa ca tatal tau iti aduce micul dejun la pat. Il iubesc pentru asta!

Stai..ca n'ati inteles! Nici eu... Asa! Iubesti (un tip, o tipa, un caine, o mata) . Da! E ceea ce te face fericit ca om cu suflet in tine. Dar cand totul se termina trebuie sa faci pasul ala mare mare. Trebuie sa poti in continuare! Trebuie sa gandesti matur. "Domnule...Eu nu traiesc doar prezentul. Ma asteapta un viitor. Ei bine... Viitorul ma asteapta, dar daca eu nu vin? Daca raman in urma ce fac? Daca acel ceva care ma facea fericita intr'un prezent trecut nu ma mai face fericita in viitor? Daca totul se termina? Nimic nu dureaza o vesnicie!".

Nu e ca si cum mi'as spune inainte de culcare si cand ma trezesc: "munceste! munceste! munceste!". Nu. E ca atunci cand tratez o problema asa cum merita. Si chestia cu viitorul. Poate il am, poate nu. Nu stim niciodata ce se poate intampla. Dar eu vreau sa fiu pregatita. E ceva rau in asta? Viitorul ti'l formezi muncind! Gresesc? Nu. Viitorul ti'l formezi discutand, comunicand, fiind prieten cu tine. Munca si dragostea fata de ce faci, sau fata de ceea ce ai putea face fac din tine un om cu viitor!





Si iubesc ceea ce fac. Iubesc ceea ce sunt. Iubesc ceea ce as putea fi. Iubesc ceea ce voi fi in calitate d om cu viitor.



Si te iubesc in calitate de om cu suflet in mine. :(

Niciun comentariu:

Follow Alexandra F.


"Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!"

(traducere dupa W. Shakespeare)